…asa suna cautarea unui utilizator de internet care a ajuns pe blogul meu (mai mult ca sigur e vorba de o utilizatoare).
Ma simt indatorata sa raspund, nu de alta dar am studiat fenomenul timp indelungat.
Pe internet si implicit pe site-urile de dating, exista de toate pentru toti. Totul e sa stii sa cauti si sa ai rabdare sa gasesti… acul in carul cu fan!
Am avut cateva tentative de a ma convinge pe propria-mi piele cum sta treaba cu datingul online. Le poti citi in categoria Intalniri online si offline.
Fata de cele expuse, de la lume adunate, iti pot spune ca sunt oameni care isi gasesc jumatatea pe site-urile de dating. Am vazut cu ochii mei si traiesc fain frumos, sper eu, pana la adanci batranete.
Depinde de asteptari, de nivelul la care ai ajuns, de rabdarea de a cunoaste, de a fi dezamagit, de a o lua de la capat. Din fericire site-urile de dating si cele de social networking iti pun la dispozitie o serie de tool-uri care sa iti usureze treaba. Cautari avansate, profile complete, compatibilitati, intalniri in cafenele virtuale cu webcam si microfon (vezi sentimente.ro), cam tot ce ai nevoie ca tu sa gasesti ceea ce cauti.
Daca interactiunea ta cu mediul offline e din ce in ce mai limitata, grupul de prieteni necasatoriti restrans, a-ti face cont pe un site de dating e cu siguranta o alternativa la peticirea singuratatii. Asa ca merita sa incerci.
Totul e sa fii cu ochii in patru cand ti se aprind beculetele a avarie, sa citesti rubricile de Sfaturi pentru siguranta ta si sa nu faci nimic care sa iti puna integritatea la incercare. In rest esti “safe and sound”, pe romaneste, Slava Domnului!
Daca te hotarasti sa incerci si in online, bafta 
. In fond, rezultatul e cel mare conteaza si vorba cantecului, “daca dragoste nu e, nimic nu e”!
PS: Apropo si cei din echipa site-urilor au conturi pe site-urile la care lucreaza si sunt foarte normali 
)… imi place sa cred! Pe cuvant de ex angajat la asa ceva!
intalniridestepte
18 raspunsuri Până acum ↓
yume.criss // martie 19, 2009 la 12:48 pm |
Hey,
eu cred ca ai tot atatea sanse sa cunosti pe cineva special online la fel cum ai daca mergi la disco sau la biblioteca. Doar ca trebuie sa fi cu bagare de seama la cateva aspecte, asa cum ai spus si tu. eu pot spune ca pastrez legatura si acum cu oameni pe care i-am cunoscut online acum 8-9 ani, lucru care mi s e pare extraordinar.
intalniridestepte // martie 19, 2009 la 1:09 pm |
@yume.criss: pai ce sa zic.. lucky you
. Erau de pe site de dating? Sau online cum?
alt_emi // aprilie 5, 2009 la 8:56 am |
Pentru ca ati mentionat la un alt subiect descrierea de la profil a utilizatorilor siteurilor de dating, o sa reproduc aici (copy&paste) ce am scris eu la profilul pe care il am pe un astfel de site… sunt curios ce parere au fetele despre o asemenea descriere (Criss pare cel putin calificata sa analizeze…) asadar:
“Intr-o lume de nebuni, sanatosul ar beneficia de statutul de handicapat…
Am deja ceva timp de cand “bantui” aici pe site… am fost intrebat deseori ce caut aici. Ca sa fac putina “caterinca cu budinca” as spune ca a intrat in greva calul alb cu care urma sa o gasesc pe printesa adormita si atunci am gasit o alta metoda. Daca ar fi sa fiu serios, as spune doar ca am iubit prea mult pe cine n-ar fi trebuit si mi-am revenit ceva mai greu. Acum sunt bine, maine imi scot ghipsul… Multumiti? ”
sau, pe un alt site:
“Am “rasfoit” un milion de profile aici pe noi2 … am si vorbit cu cateva fete.. toate vor baieti draguti, cu simtul umorului, educati, atenti, etc… Exact ca in viata reala. Si exact ca in viata reala, aleg cu totul altceva. Asta probabil pentru ca de fapt in loc de “dragut, cu simtul umorului, educat, atent” poti spune si “jmeker, texte de cartier, cool, imi face toate poftele” iar confuzia asta a termenilor ascunde cruda realitate a zilei de azi. Probabil ca textul meu devine tot mai putin atractiv, dar asta nu ma intereseaza. Ma intereseaza mult mai mult sa gasesc normalitatea si bunul simt. Capacitatea cuiva de a intelege corect termenii de mai sus, de a nu confunda bunatatea cuiva cu prostia sau naivitatea. Sunt un idealist si altruist in acelasi timp, e adevarat, dar nu sunt naiv. Sunt un “fraier” in conceptia unora… Si, trebuie sa recunosc, ma adaptez greu la noua ordine mondiala. Am avut o relatie de cinci ani careia i-am pus punct vara trecuta pentru o mica minciuna… Spun “mica” pentru ca ce am auzit si vazut de atunci, m-a uimit peste masura. Recunosc ca am trait cinci ani in alta lume si nu sunt capabil sa accept nonsalanta si usurinta cu care se minte in ziua de azi. Si frustrat in acelasi timp, pentru ca am ales sa nu accept o minciuna, nevinovata pana la urma, crezand in corectitudinea pe care aveam s-o intalnesc ulterior. Aceasta se lasa insa, asteptata… Sper sa merite efortul pana la urma. ”
Bineinteles ca au existat mai multe variante in cursul timpului, ba chiar la un moment dat mi-am facut un al doilea profil, mult mai “badaran” (pe care nici nu imi permit sa il reproduc aici), doar ca sa fac un studiu si spre uimirea mea cel de al doilea a avut mai mult succes asa ca asta ma face sa imi pun doua intrebari: 1. Ce anume e gresit in descrierea mea? 2. Cate femei normale intra pe un site de dating? Ppare un subiect ce poate fi dezvoltat, e un subiect care ma intereseaza pentru ca ma intreb ce e gresit in mesajul general pe care il transmit si pentru ca am un analist mai mult decat initiat la dispozitie in persoana lui Criss… Sper sa aiba si timp sa “disecam problema” …
Ca sa raspund si intrebarii care face subiectul acestui thread, cred ca exista oameni normali pe siteurile de dating insa sunt foarte putini. Totusi pornind de la faptul ca ma consider un om normal si ca am si eu un profil pe un astfel de site, exista sanse ca nu numai persoanele cu probleme sau deviatii de comportament sa intre pe astfel de aplicatii. Eu unul am si intalnit astfel de persoane. Ca ulterior, schimbul de mesaje nu s-a concretizat cu o relatie, sau adeseori nici macar cu o “intalnire offline” e doar jocul intamplarii si probabil si a faptului ca, din principiu, nu ma intalnesc cu doua persoane in acelasi timp si evident am neglijat unele variante in favoarea uneia singure, variante care ulterior s-au “ocupat” nemaifiind posibila o revenire. Ca si in viata reala, nu e sigur ca vei reusi sa iti gasesti perechea ideala din prima, e o adevarata loterie, oricat de normali ar fi fiecare din cei doi implicati. Asta pentru ca asa zisa compatibilitate intre doua persoane nu se rezuma doar la gradul de normalitate al acestora… Si atunci trebuie sa incerci o data, inca o data, inca o data…
intalniridestepte // aprilie 5, 2009 la 8:30 pm |
@alt_emi: promit sa revin cu un subiect despre cum vede o femeie descrierea unui barbat pe un site de dating si care e viziunea mea asupra lucrurilor
. Legat de cele 2 expuse, o prefer pe prima – starneste curiozitate, are simtul umorului… si spre deosebire de cea de a doua, spui mai putin despre tine…
. Subiectul e vast si merita tratat separat oricum.
Sa starnesti curiozitatea e cel mai potrivit pentru inceput. Nu recomand marturisirile despre trecut
Esti pe calea cea buna!
alt_emi // aprilie 7, 2009 la 10:10 am |
intalniridestepte // aprilie 7, 2009 la 10:19 am |
@alt_emi: intalnirile online iti faciliteaza cunoasterea mai multor persoane intr-un timp mai scurt… nu iti aduc din pacate sufletul pereche pe tava
.
alt_emi // aprilie 7, 2009 la 10:29 am |
Stiu asta. Nu pot sa mint insa ca si “iluzia de fericire” are rostul ei… si cred ca toti suntem dependenti de a fi apreciati, doriti, fie si pentru scurt timp fie si de “suflete nepereche”… Dar s-a creat in tot timpul asta un amalgam de nume, locuri, intamplari pe care am ajuns la un moment dat sa le confund… E ciudat, neobisnuit si incepe sa devina inconfortabil… Ma simt ca un popor migrator, fara istorie… Vreau plictiseala aia dulce, daca stii ce spun…
intalniridestepte // aprilie 7, 2009 la 2:28 pm |
Stiu si la ce m-ajuta ca stiu… probabil toti vrem acelasi lucru la un moment dat
.
andreia // aprilie 7, 2009 la 6:03 pm |
parere:intr-o descriere de profil sa nu folosesti niciodata cuvantul “normal” si sa nu pomenesti de fostele relatii…mai ales daca au durat 5 ani… e inspaimantator, da impresia ca te-a marcat relatia respectiva si ca nu ai trecut peste ea.
in rest, descrierea ta este chiar ok;)
aaa, acordul dintre subiect si predicat este impecabil, ceea ce ma face sa vreau sa citesc tot ce ai de spus…:)
alt_emi // aprilie 7, 2009 la 9:54 pm |
@andreia, cred ca ai dreptate in ce priveste cuvantul “normal” … Pana la urma, nici eu nu sunt sigur daca-s normal, asa ca nu as fi in masura sa stabilesc pe criterii stiintifice ce e normalitatea
)) … Despre fostele relatii.. ce sa zic, cred ca toti avem “foste relatii”, asa ca nu stiu daca e chiar asa grav ca vorbesc despre asta, poate doar sa evit sa arat cat de mult m-a afectat. E adevarat ca m-a marcat, astfel ca prin comparatie, esecurile ulterioare au fost apa de ploaie, insa “lumea” spune ca-s pe calea cea buna, iar eu chiar am de gand sa imi scot ghipsul… Pe de alta parte, nu sunt sigur ca as vrea sa am o relatie cu cineva care nu e capabila sa realizeze ca trecutul e trecut, sau care sa dea bir cu fugitii asa usor. Daca pentru un astfel de amanunt ar fugi, ce s-ar intampla cand am avea probleme serioase? Ma rog, deja deviez de la subiect. Ca sa inchei intr-o nota ceva mai vesela, o sa ma refer la faptul ai spus ca acordul dintre subiect si predicat te face sa citesti tot ce am de spus… Doar asta te face sa citesti tot ce am de spus? 
)) … Stiti vorba aia, gramatica am facut-o cu femeia de serviciu si poate nu o sa ma credeti, dar numele ei era Izmezgaldi (cu a din a, nu stiu cum sa bag diacritice aici) … Oricum, mai astept pareri, ma ajuta.
andreia // aprilie 8, 2009 la 1:45 pm |
inainte de orice umor sau orice farmec ai avea in scris(si ai…), eu mizez pe acordul ala pe care l-ai invatat la scoala cu o profa buna…;p
alt_emi // aprilie 8, 2009 la 10:08 pm |
Mai degraba decat “buna” era a dreaq… si pe langa notele de la 8 in sus care erau ceva obisnuit, imi trantea in fiecare trimestru cate un 3 , asa, de incurajare… Insa citeam foarte mult si cred ca de acolo mi se trage… Si apoi mai era si Izmezgaldi care era o turcoaica batrana, avea parul prins in doua cozi impletite si semana cu batranul apash din filmul “Ulzana capetenia apashilor” .. de aici si pana la a o striga cu totii ‘Ulzana” nu a mai fost decat un pas… Si ea se rastea la noi intr-o romana “defectuoasa” : ” Hei, ce spune la mine Ulzana, eu nu este Ulzana eu este Izmezgaldi” … Probabil modul ei de a conjuga, m-a facut sa realizez de fapt cum e corect. Si teama de a nu ajunge si eu un batran apash de care sa rada tancii de clasa a cincea…
) Se pare totusi ca acordul nu ma ajuta prea mult la conceperea unui infailibil si irezistibil “text vrajeala” care sa duca la cresterea productiei de clatite 
))))))
intalniridestepte // aprilie 9, 2009 la 8:19 am |
@andreia: sunt de acord cu tine in ceea ce priveste folosirea cuvantului normal si amintirea fostelor relatii in descrieri ; )).
.
).
@andreia$emi: amuzanta povestea cu profa
@emi: numai la clatite iti e gandul
alt_emi // aprilie 9, 2009 la 8:22 am |
Gandul la clatite?
) nimic nou pe pamant… Doamne ajuta si la altii 
andreia // aprilie 9, 2009 la 10:32 am |
ooo, un 3 de incurajare…la fel proceda si profu’ meu de filosofie undeva la inceputul unui nou trimestru… si asa ma tinea “activa” tot trimestrul:))
ce ti-e si cu profii astia…
ps: la mine filosofia este doar o amintire frumoasa…macar emi a ramas cu ceva din toata tarasenia asta:)
jimmix // aprilie 9, 2009 la 11:46 am |
Da! Exista! EU!
intalniridestepte // aprilie 9, 2009 la 11:57 am |
@jimmix: bun venit pe aici
. Si, ceva succes cu datingul?
skama // iunie 7, 2009 la 7:02 pm |